Produs de îngrijire a sănătății vrac Cel mai bun preț Pulbere cu activitate ridicată Lizozimă de calitate alimentară
| Ingredient principal | Lizozima | 
| Funcţie | Conservarea alimentelor, antibacterian medical, furaj | 
| CAS Nr | 12650-88-3 | 
| Formula moleculară | C15H20O4 | 
| Formula Greutate | 2899.27014 | 
| Densitate | N / A | 
| Culoare | Maro deschis | 
| Câmpuri de aplicație | Aditiv alimentar | 
Funcție și aplicație
Lizozima joacă un rol special în hidroliza peretelui celular microbian, numită și enzimă de dizolvare a peretelui celular. Este larg distribuit în natură, inclusiv albușul de ou, unde lizozima constituie aproximativ 3,4% – 3,5% din proteina totală, făcându-l un reprezentant tipic al enzimelor de liză.
Funcţie
– Ca conservant natural, lizozimul are multe avantaje unice, cum ar fi proprietăți antibacteriene puternice, siguranță, stabilitate termică bună și o gamă largă de roluri.
– Lizozima este o proteină care rămâne relativ stabilă pe măsură ce pH-ul se modifică și este stabilă termic în condiții acide. Folosind tehnici de bioinginerie pentru a regla pH-ul proteinelor și a-l izola prin rășină schimbătoare de ioni, putem obține enzime de înaltă calitate, cu activitate care depășește 18.000 u/g, respectând în același timp standardele de calitate farmaceutică.
- Lizozima poate dizolva celulele bacteriene, în special prezentând efecte mai puternice împotriva bacteriilor Gram-pozitive, similare cu antibioticele. Se realizează acest lucru prin dizolvarea polizaharidelor pereților membranei glicoproteice (mucinoide) și descompunerea chitinei și chitinei glicolului în cristalizare de carbonat, clorhidrat și nitrat.
Aplicație
Lizozima este o proteină avirulentă fără efecte secundare și posedă anumite proprietăți litice, ceea ce o face potrivită pentru utilizare în aplicații medicale, conservarea alimentelor și furajele. A fost aplicat pe scară largă în produse acvatice, carne, prăjituri, vin, vin de orez și băuturi ca agent antimicrobian. În plus, poate fi adăugat în laptele praf pentru a inhiba creșterea microorganismelor dăunătoare, oferind în același timp beneficii atunci când este utilizat direct sau indirect.




